Zazenul este rugăciunea liniștii neclintite. Umplem picătură cu picătură un pahar cu apă - la un anumit punct apa se revarsă.
Silentium. O săptămână în liniște, (aproape) fără vorbă. Așadar marea
parte a peisajului sonor al retragerii o constituie liniștea colectivă.
Pentru mine, dat fiind faptul că de mulți ani percep și interpretez
lumea prin sunetele lui (cu mari oscilații interne între extremele
zgomotului și a liniștii), practicarea intensă
a liniștii interioare și exterioare în acest fel într-o comunitate
înseamnă și reprezintă manifestarea personalizată a milei divine. Poate
din cauza asta mi se întâmplă că la fiecare sesshin am același sentiment
intim ce mă mișcă profund: am ajuns acasă. Asta-mi e adevărata mea casă.
Acel tărâm al nimănui de unde de fapt pornesc la drum în lume ("drumul"
fiind acum viața mea în Cluj, familia, și tot cu ce mă ocup, tot ce mă preocupă, etc.) și unde mâ întorc acasă de
fiecare dată. Pe majoritatea celorlalți practicanți nu le știu, dar e
cert că nu e prima dată când suntem împreună. Maestrul este punctul zero
la care toți ne întoarcem de fiecare dată.
Harada Roshi este
un maestru zen japonez în sensul cel mai bun al cuvântului. El manifestă
tot ce există în budismul zen (japonez). Fără îndoială, acum și în mine
pulsează ceva din energia inimii lui.
Analiza lucrurilor nu
este egal cu experiența, trăirea directă a lor, ci dimpotrivă: analiza e
funcția minții dualistice, dar în experiența directă tot ce e extern și
intern, obiectiv și subiectiv, se contopește. Dacă trăiești această
unitate, chiar și dacă numai pentru o secundă, va lăsa o urmă în tine
pentru întotdeauna - ca o ștampilă. Amintirile experienței legate de
puritatea originară a conștienței ulterior pot deveni surse serioase de
motivație pe drumul nostru interior și în practică - de ex. după ce ne
întoarcem în viața de zi de zi.
Din aceste experiențe de unitate izvorăsc seninătate și uimire. Acestea
fac parte din puritatea originară a conștienței, unde trebuie să
ajungem, dincolo de conceptualizare. Peste orice conceptualizare,
înainte ca aceasta să se producă, astfel energia noastră vitală poate să
se manifeste într-un mod direct. Ceea ce la rândul ei este manifestarea
Dumnezeului. Corpul nostru, simțurile noastre, gândirea - toate sunt
unelte în realizarea conștientizării. Dar "cine" e cel care le
utilizează?
Notițe de Zsolt
Dacă vrei poți să-mi corectezi greșelile de gramatică, chiar te rog să mă ajuți în acest fel să re-învăț limba română.
Găsești mai multe imagini și înregistrări audio de la sesshin aici
Meditație zen la Cluj-Napoca